http://neatza.com/wordpress/2007/10/23/o-expozitie-de-fotografie/ gata, i-am dat drumul blog-ului Mon, 02 Apr 2012 21:10:49 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.0.4 http://neatza.com/wordpress/2007/10/23/o-expozitie-de-fotografie/comment-page-1/#comment-3 tudor Tue, 06 Nov 2007 17:01:07 +0000 http://neatza.com/wordpress/2007/10/23/o-expozitie-de-fotografie/#comment-3 Cum promisesem, revin cu detalii. Vineri am fost la galeria de mai sus, undeva prin Chelsea. Foarte misto, atit expozitia cit si galeria in sine: cladire veche, pe trei niveluri, pardoseala si trepte de lemn, zugraveala simpla, alba sau lambriu de lemn; modul de expunere al fotografiilor era de-a dreptul inedit fata de ce am mai vazut pina acum - fotografiile nu erau expuse doar in spatiile dedicate (niste camere mai mari), ci si in birourile angajatilor galeriei - te invirteai in jurul omului care lucra linistit la computerul sau, uitindu-te la poze. Era ciudat ca ei pareau obisnuiti cu sistemul, in sensul ca faceau abstractie cu totul de vizitatori, care la rindul lor se faceau ca nu ii vad pe angajati. Fotografia japoneza de-o vazuram fu interesanta, pe alocuri foarte misto, iar per ansamblu destul de instructiva. In majoritate alb-negru, fotografiile lasau o impresie de raceala uneori chiar apasatoare, nu erau foarte incarcate, chiar dimpotriva - unele mergind pina la un minimalism accentuat. Pentru ca era o galerie cu vinzare, nu doar expunere, va pot spune ca preturile erau mai toate intre 2 si 5.000 de lire. Cum promisesem, revin cu detalii. Vineri am fost la galeria de mai sus, undeva prin Chelsea. Foarte misto, atit expozitia cit si galeria in sine: cladire veche, pe trei niveluri, pardoseala si trepte de lemn, zugraveala simpla, alba sau lambriu de lemn; modul de expunere al fotografiilor era de-a dreptul inedit fata de ce am mai vazut pina acum – fotografiile nu erau expuse doar in spatiile dedicate (niste camere mai mari), ci si in birourile angajatilor galeriei – te invirteai in jurul omului care lucra linistit la computerul sau, uitindu-te la poze. Era ciudat ca ei pareau obisnuiti cu sistemul, in sensul ca faceau abstractie cu totul de vizitatori, care la rindul lor se faceau ca nu ii vad pe angajati.
Fotografia japoneza de-o vazuram fu interesanta, pe alocuri foarte misto, iar per ansamblu destul de instructiva. In majoritate alb-negru, fotografiile lasau o impresie de raceala uneori chiar apasatoare, nu erau foarte incarcate, chiar dimpotriva – unele mergind pina la un minimalism accentuat.
Pentru ca era o galerie cu vinzare, nu doar expunere, va pot spune ca preturile erau mai toate intre 2 si 5.000 de lire.

]]>