Florenta cu intirziere
Fuseram si la Florenta – cadou de la sotioara mea :). Nu a fost pentru prima data, mai fusesem de citeva ori, dar de fiecare data doar pentru o zi. Florenta e la vreo 450km de noi, astfel ca am plecat joi seara pe la 20.00 si am ajuns pe la 1.00. Hotelul – San Gallo Palace – se afla la vreo 15min de mers pe jos de centru (catre nord), intr-o zona ceva mai linistita si cu posibilitati de parcare avantajoase :). La receptie ne-a primit un domn in virsta (65-70 de ani) desprins parca din alta poveste, cu timpul dat cu incetinitorul – formalitatile de check-in i-au luat vreo 20 de minute: ne-a deschis, s-a tot uitat pe liste sa ne gaseasca, ne-a gasit, a cautat formulare, le-a completat, a luat fiecare pasaport in parte (deh, romanesc) si l-a intors pe toate partile pentru a completa apoi datele noastre in computer, a facut incet dar sigur o copie dupa planul de ajuns la parking, a cautat cardul pentru parking, a tot bricolat card-ul de la camera pentru a-l face sa functioneze…si tot asa vreo 20-25 min. Camera micuta dar foarte cocheta, baia dichisita si curata. Pina am aranjat toate bagajale s-a facut vreo 2.30 – concluzia: ne-am sculat abia pe la 11.00, dormind neintorsi.
In datile precedente cind fusesem la Fl nu am prea apucat sa ne plimbam prin oras, ci mai degraba am alergat de la un obiectiv la altul, de preferinta pe distanta cea mai scurta. In consecinta nu am avut ocazia sa ne plimbam "la liber" prin centrul orasului, sa-i vedem si calcam pe fiece straduta. Vineri insa, am facut exact asta: cu harta in mina, am luat in piept orasul, fara a ne propune sa vizitam ceva anume, doar daca ne sare ceva in ceva in ochi, sa intram. Am inceput cu Piata Centrala, unde am avut surpriza sa gasim standuri cu produse romanesti – de la bere si vin pina la varza murata. De aici am luat-o agale printre gheretele vinzatorilor din jurul Pietei trecind printre cele aflate in jurul bazilicii San Lorenzo – si aici romani cit cuprinde – as estima undeva intre 1/3 si 1/2 dintre vinzatori. Mai departe nu voi lua traseul la bani marunti, va pot spune insa ca nu prea a fost straduta pe care sa nu calcam :). Am intrat doar in bazilica Sta. Maria Novella in care nu mai intrasem – impresionanta – pentru ceea ce este si contine, dezolanta – pentru felul in care este intretinuta si in care sunt "prezentate" operele de arta din interior.
Vineri seara o initiativa care s-a dovedit a fi foarte neinspirata: ne-am zis ca ce ar fi sa luam masina pina in centru pentru a ne intoarce mai comod dupa cina… proasta alegere!. Am pierdut vreo 45min incercind sa gasim un loc de parcare – IMPOSIBIL.Nu mai spun ca la aceasta s-au adaugat si sensurile unice din care am inteles doua miscari posibile – in fata sau la stinga – la dreapta aparind o data la 5 intersectii. Pina la urma am gasit un parking aflat doar putin mai aproape decit parkingul de la hotel. Dupa care a urmat o pizza + chianti…miam miam!
Simbata a plouat mare parte din zi, dar asta nu ne-a oprit din plimbareala, mai ales dupa ce am cumparat 2 umbrele a cite 2 si 3 euro fiecare, exceptionale pentru o unica folosinta. Tropa tropa prin oras; ne propusesem doar doua-trei intrari – Palazzo Bargello, Galleria dell’Accademia si o expozite cu machete dupa desenele lui Leonardo. Bargello – si aici palazzo-ul si obiectele de arta erau deosebite, insa organizarea si "punerea in scena" lasa foarte mult de dorit. Nu existau ghduri ok, iar inscriptiile explicative erau destul de sumare si cam niciodata in engleza. Accademia – nu am reusit decit sa intram in hol si sa iesim pentru ca: nu aveam cash pentru plata biletelor si nici unde sa ne lasam ghiozdanele+hainele ude de la ploaia de afara – conceptul de garderoba le parind destul de necunoscut. Ah, la ambele muzee se facea un control de securitate cu scanner al bagajelor + detector de metale, dar de fiecare data briceagul meu elvetian din ghiozdan a trecut fara nici o problema; nu de alta, dar politistii nici nu se uitau pe ecranul respectiv….Bine ca nu si-a pus nimeni in cap sa puna o bombita. Pe seara, cum ne obisnuisem, papica + chianti – foarte bun!
Pentru duminica aveam planul urmator: sa facem bagajele cam pina la 11.00, sa eliberam camera, sa incarcam masina, sa mergem sa ne parcam intr-un parking linga palatul Pitti si sa vizitam palatul +/- gradinile Boboli pina pe dupa-masa cind am fi luat-o catre casa. Din pacate Primaria Florentei avea alte planuri, dupa cum ne-a informat domnul de la receptia hotelului – ziua fusese declarata zi "verde" in care circulatia masinilor era interzisa. Bun zicem noi, ok, nu mai putem merge la parkingul cu pricina, dar la autostrada putem ajunge? Acelasi domn ne raspunde pasnic – nu! Bun iarasi, dar noi de unde s-ar fi presupus sa aflam ca e zi "verde"? Pai din ziare…zice omul impasibil. Vazind ca receptionerul e cam idiot, Ile intreaba un taximetrist venit la hotel sa ia niste turisti – taximetristul ne confirma ca nu putem circula. Hmm…ne gindim cam ce optiuni avem tinind cont de contextul istoric usor ne-prielnic posesorilor de pasaport romanesc si de posibilitatea ne-nula de a fi opriti de politisti circulind prin orasul pustiu. Ok, daca de la italienii in carne si oase nu putem avea niste informatii complete, sa incercam atunci sa sunam un prieten. Zis si facut, Dani primeste misiunea de a afla exact ce zice legea lui peste, in ce zone ale orasului se aplica ea, cit dureaza si ce putem face. Dupa 15 min aflam ca ziua "verde" este declarata atunci cind se depaseste un anumit prag de poluare in oras, ca dureaza de la 8.00 la 18.30, ca nu au voie sa circule decit serviciile de urgenta, mjc de trsp in com, masinile electrice, handicapatii SI turistii ce vin sau pleaca de la hotel si vin sau trebuie sa ajunga la autostrada. Yuhuu, cistigasem – aveam asadar dreptul de a iesi din oras. Nu o sa mai comentez aici cam cum mi se pare, din partea unui hotel asa-zis de 4*, atitudinea si solicitudinea fata de turistii veniti cu masina (si care de altfel foloseau parkingul hotelului).
Pentru incheiere ne-am oprit pe drum la Lucca – un orasel foarte cochet, cum de altfel il mai cunoscusem acum doi ani cind fusesem cu Mihai si Raluca.
Pentru cei interesati de mincare, locurile in care am papat ceva in aceste zile au fost urmatoarele:
Pizzeria Il Gato e la Volpe pe Via Ghibellina, linga Palatul Bargello Cafeneaua
Cinematografului Gambrinus de pe Via Brunelleschi
Pentru cei interesati in pregatirea unui sejur simpatic (cel putin dpdv hotel), noi ne-am folosit de Trip Advisor si de Venere pentru review-urile despre hoteluri, si de Lastminute si Expedia pentru rezervarile propriu-zise. Cautam mai intii ce hoteluri se aflau in oferta, dupa care verificam review-urile turisilor de pe site-urile de mai sus.
Toate fotografiile sunt pe Picasa (oarecum ne-sortate si ne-prelucrate) – aici
No Comments, Comment or Ping